EBooks - Lucrari in format electronic

Trecerea de la procese standardizate la tehnologii flexibile şi diversificare, a generat dificultăţi de adaptare şi înţelegere a noii logici în activitatea economică. Firmele s-au văzut astfel puse în faţa unor cerinţe noi, dar exigente, de adaptare la condiţiile economiei de piaţă, caracterizată prin concurenţă mare a agenţilor economici.

Odată ce a fost identificată o idee de proiect - această idee poate apărea fie ca un imperativ în a satisface o cerere sau o necesitate, fie ca rezultat al identificării unei noi resurse, dar este foarte important ca această idee să aibă un caracter de specificitate şi noutate - trebuie examinate oportunităţile de finanţare şi stabilită pe cea corespunzătoare.

Aceasta întrucât, atunci când există o sursă de susţinere, care a decis să ofere o finanţare pentru proiectele de investiţii ce corespund anumitor criterii, este clar că aceste criterii vor juca un rol important proiectele realizate.

De aceea, proiectul de investiţie trebuie să redea nu numai informaţii suficiente, dar şi detaliate pentru a justifica proiectul.

Acest lucru înseamnă practic:

 să fie descrise nevoile pe care proiectul le va acoperi şi cum sunt ele legate de obiectivele şi priorităţile proiectului; dar, trebuie identificate şi constrângerile;

 proiectul trebuie motivat;

 trebuie precizate toate activităţile ce se vor desfăşura;

 pentru justificarea proiectului trebuie să se facă referiri la rezultatele unor analize, studii, prin care s-au determinat nevoile şi constrângerile ce au condus la propunerea de proiect.

Tot astfel, trebuie abordate probleme precum:

 ce se doreşte să se”producă” concret în cadrul proiectului în urma desfăşurării unor acţiuni?

 sau ce rezultate (altele decât cele realizate în urma unui proces de producţie) se preconizează că vor avea la sfârşitul perioadei de derulare a proiectului?

 sau ce rezultate sociale şi economice se obţin.

Astfel de întrebări trebuie să se identifice în orice proiect de investiţii, iar „răspunsurile” trebuie formulate în termeni cuantificabili.

Acest „tur de forţă” ridică alte probleme, legate de cei care iau în calcul astfel de proiecte, întrucât atunci când demarează un proiect orice întreprinzător îşi pune în mod firesc problema cu privire la soarta capitalului investit, fiind conştient că există posibilitatea ca, din diverse motive mai mult sau mai puţin cunoscute, să nu-şi atingă scopul propus. Conştientizarea pericolului presupune şi asumarea responsabilităţii deoarece, oricât de precaut şi de informat este, starea de risc şi incertitudine este o realitate a mediului concurenţial, instabil, caracteristic pieţei libere.

El are însă posibilitatea să-şi aleagă calea cea mai convenabilă de acţiune şi să acţioneze pentru diminuarea, sau eliminarea influenţei factorilor de risc. În cazul proiectelor, compararea eforturilor cu rezultatele/efectele este o cerinţă esenţială de raţionalitate şi eficienţă, datorită relaţiei cauzale dintre efectele utile ce constituie finalitatea acţiunii şi resursele: materiale, financiare, umane etc. alocate în acest scop.

Evoluţia specifică a parametrilor proiectului, pe durata sa de viaţă economică ne permite să afirmăm că, în evaluarea proiectelor se operează cel mai adesea, cu informaţii certe (sau aproape certe), când vorbim de resursele investiţionale şi cu estimări/speranţe în planul rezultatelor proiectului.