Pictori si Picturi

In albumul de fata, autorul aduce in faţa iubitorilor de artă un nou album din seria dedicată marilor maeştri romani.

Picturile celebrului pictor roman - Nicolae Tonitza construiesc un ideal estetic clasic, inserand arta inţeleasă ca o modalitate de exprimare a valorilor spirituale.

„Ochii” omniprezenti in picturile sale, releva emotie si nostalgie, melancolie si melancolie amară, alcatuind astfel marca unui stil unic in arta romanească, si nu numai.

Albumul prezinta, intr-o editie de lux, numeroase lucrări inedite, deslusind astfel, prin imagini si filosofia picturii lui Tonitza, o lume inedita si metaforica a intregului univers.

Scurt istoric: Ottilia Michail-Oteteleșanu (n. 1885 - d. 1974) a fost o plasticiană, specialistă în email și pictoriță română. Ottilia Michail a fost fiica unui distins medic, de origine aromân, și a soției sale, Eugenia Raut, descendenta unei familii de nobili polonezi stabiliți în România după 1848

După albumul „Pictori romani uitaţi”, deosebit de important pentru „faţa nevăzută” a artei plastice romaneşti, scriitorul Tudor Octavian, un pasionat al recuperării istoriei şi al repunerii in drepturi a unor nume uitate, aduce in faţa cititorului o nouă descoperire: un nume de o rezonanţă istorică şi un destin artistic ieşit din comun – Ottilia Michail Oteteleşanu.

Separată de confraţii plasticieni prin condiţia de artist al Curţii, pe de o parte, dar şi prin specializarea rară a tehnicii emailului, pe de altă parte, marginalizată de către partid in anii comunismului, numele pictoriţei, cel puţin din 1945 pană azi, n-a avut nicio circulaţie in lumea artiştilor şi a cunoscătorilor, existenţa şi creaţia ei desfăşurandu-se, practic, intr-un anonimat deplin.

Un anonimat deplin şi nedrept, aşa cum o dovedeşte colecţia masivă de peste o sută de lucrări, constand in gravuri, desene, tablouri in ulei, acuarele şi emailuri, salvate de urmasi de la risipire, impreună cu documentele de familie. Albumul pe care vi-l propunem reproduce o parte din aceste lucrări şi schiţează povestea unei mari valori pierdute in jocul crud al istoriei. Astfel, se dovedeşte a fi, mai mult decat un act cultural de revalorificare, un indemn adresat cititorului de a revizita trecutul, de a nu uita.