Carti tiparite

Lucrarea analizează fenomenul corupţiei prin prisma infracţiunilor de luare de mită şi foloase necuvenite, oferind clarificări de ordin conceptual, o analiză temeinică a structurii juridice şi a conţinutului constitutiv al acestor infracţiuni, fiind evidenţiate atât reuşitele, cât şi lacunele actualei reglementări legale în materie.

Reprezentând o introducere indispensabilă în materie, lucrarea de față analizează fenomenul corupției prin prisma infracțiunilor de luare de mită și foloase necuvenite, oferind clarificări de ordin conceptual, o analiză temeinică a structurii juridice și a conținutului constitutiv al acestor infracțiuni, fiind evidențiate atât reușitele, cât și lacunele actualei reglementări legale în materie.

Lucrarea reprezintă o analiză teoretică și practică foarte detaliată a instituției competenței teritoriale în materie penală. Avocații și magistrații vor descoperi în această monografie răspunsurile la problemele controversate legate de aplicarea legii procesual penale în spațiu.

Studiul efectuat are un pronunțat caracter aplicativ deoarece abordează, printre altele, dispozițiile legale privind extrădarea, mandatul european de arestare, transferul de proceduri în materie penală și comisia rogatorie, ca instituții ale asistenței judiciare internaționale.

În timp, în special după 1989, se constată o tendință de multiplicare a faptelor penale săvârșite în cadrul sau cu prilejul derulării raporturilor de muncă. În acest context, pe baza analizei efectuate, autorul și-a propus sa releve în ce măsură se poate vorbi, în România, de o legislație penală a muncii. S-ar putea ajunge la concluzia că o serie de fapte ar trebui dezincriminate, însă, mai curând, evoluția raporturilor de muncă, în condițiile economiei de piață, va antrena incriminarea unora noi, în acord cu experiența altor state (Franța, Italia, Belgia), unde fără temeri că s-ar leza unitatea tradițională a dreptului penal, dreptul penal al muncii este recunoscut ca atare.

Prin prezenta lucrare, autorul a urmărit, pe de o parte, analizarea infracțiunilor din legislația muncii, cât și a celor din Codul penal, care au un subiect calificat (salariatul), iar, pe de altă parte, să identifice dacă există sau nu un drept penal al muncii și în România.

Aşezarea conţinutului noului cod penal în forma sistematică a unui nou drept penal român va face inevitabilă confruntarea deschisă între paradigma consacrată de Explicaţiile teoretice ale codului penal român din 1968 şi orientarea legiuitorului din 2009 în direcţia a ceea ce Expunerea de motive consideră a fi tradiţia italo-germană de gândire a dreptului penal. Dacă noua definiţie a infracţiunii ori noua sistematizare a cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei reprezintă tot atâtea semne ale unui regres considerabil în plan teoretic şi legislativ, eventuala repliere pe poziţiile tradiţionale este posibilă astăzi numai în condiţiile unei reconstrucţii generale a teoriei şi dogmaticii dreptului penal român.

Adresându-se teoreticianului sceptic faţă de inovaţiile recente, studiul de faţă îl are în vedere, în egală măsură, şi pe practicianul care aşteaptă de la legiuitori şi teoreticieni mai mult şi esenţialmente altceva decât să fie din nou «încurcat în paragrafi şi articoli traduşi din franţuzeşte, nemaiştiind a distinge alb de negru şi adevăr de minciună, cu mintea uimită de fraze fără cuprins, de un întreg lexicon de termeni care nu au nici o realitate îndărătul lor» (M. Eminescu).

În lucrarea de față sunt analizate toate posibilitățile teoretice, dar mai ales practice, de executare a pedepselor în mediul necarceral, în zonele de responsabilitate penală în care condamnatul nu este constrâns de lipsa de mișcare ori de a se exprima în libertatea acțiunilor sale, ci este obligat prin intermediul pedepsei penale să se supună unor rigori și unui control care să-i monitorizeze modalitățile concrete de mișcare,în măsură să-i jaloneze conduita în spiritul respectului față de lege.

Autorul a urmărit să dezvolte conceptele teoretice și modalitățile de punere în aplicare a unor măsuri de individualizare judiciară a executării pedepselor privative de libertate, cu particularizare la nivelul persoanei fizice condamnate. Totodată, sunt analizate noile instituții adaptate executării pedepselor penale în secolul XXI, menite să reducă în mod substanțial recidiva și să conducă la diminuarea perioadei de lipsire efectivă de libertate în favoarea unor măsuri individuale personalizate și corespunzătoare fiecărui condamnat.

<p style="text-align: justify">Apariţia lucrării de faţă nu poate decât să ne bucure, deoarece tema aleasă este una extrem de relevantă, atât în plan teoretic, cât şi – mai ales – în punerea sa în practică. Prin esenţa sa, individualizarea pedepselor este o instituţie care se pretează la o tratare exhaustivă, ceea ce autoarea nu a pregetat să facă, dând dovadă de o fină observaţie şi un spirit care i-a permis să reinterpreteze de o manieră inovatoare un subiect clasic. </p> <p style="text-align: justify">Monografia de faţă se remarcă nu doar prin interesul cu totul aparte pe care-l suscită această problematică, ci şi prin abordarea responsabilă a unor probleme ivite în practica judiciară a C.E.D.O., precum şi în cea naţională, reuşind să examineze cu succes şi dintr-o perspectivă largă modalităţile de apreciere specifice individualizării, dar şi să ofere soluţii unor aspecte controversate ori neclare.</p> <p style="text-align: justify">Valoarea studiului de faţă pune în lumină şi curajul abordării unui subiect cu privire la care s-a scris foarte mult, autoarea reuşind să-l îmbogăţească cu aspecte inedite, opinii argumentate, referinţe de drept comparat şi propuneri de lege ferenda care se remarcă prin caracterul lor original.</p>

Lucrarea se înscrie în linia tradiţională a culegerilor de practică judiciară realizate de către instanţe, dar în acelaşi timp aduce un plus de valoare prin adnotările unor hotărâri, menite să ofere un comentariu al soluţiei din speţă, şi, nu în ultimul rând, corelarea cu modificările legislative ulterioare pronunţării deciziilor. În sistemul juridic român, jurisprudenţa nu este izvor formal de drept, însă necesitatea cunoaşterii acesteia pentru interpretarea legii este astăzi unanim acceptată.

În acest context, volumul impresionant al celor mai importante hotărâri definitive pronunţate de cele două secţii penale ale Tribunalului Bucureşti în perioada 2000-2004, ce acoperă problematica de drept penal şi drept procesual penal cu care se confruntă orice practician, constituie un instrument care îşi găseşte locul în biblioteca fiecărui jurist.,

Lucrarea Probleme de drept din jurisprudența penală este destinată juriștilor care doresc să aprofundeze din punct de vedere practic materia dreptului penal, deoarece aceasta valorifică practica judiciară recentă și relevantă, punând un accent deosebit pe soluțiile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în special de către Secțiile Unite ale acestei instanțe.

Problemele de drept culese sunt atât din Partea generală, cât și din Partea specială a Dreptului penal român. În lucrare sunt prezentate soluțiile de jurisprudență, dar și răspunsurile pe care autorii le consideră corecte, astfel încât cititorul să aibă posibilitatea îmbrățișării punctului de vedere însușit de autori sau să adopte un alt punct de vedere.

Lucrarea Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție îmbină teoria cu practica de specialitate, deoarece autorii - practicieni și teoreticieni ai dreptului - și-au propus să explice conținutul normelor acestei legi și să prezinte soluții din activitatea organelor judiciare implicate în transpunerea în realitate a dispozițiilor în materie, având în vedere faptul că, în cei peste 8 ani de la adoptare, Legea nr. 78/2000 a cunoscut o aplicare relativ frecventă în practică.

Prin conținutul său, lucrarea prezintă interes atât pentru practicienii dreptului, cât și pentru alte persoane interesate de profilaxia și contracararea fenomenului corupției prin mijloace de drept penal.

Lucrarea Drept execuțional penal aduce în atenția studenților, dar și a cadrelor de specialitate din Ministerul Administrației și Internelor care lucrează nemijlocit cu persoanele private de libertate, noile concepții privind dreptul execuțional penal, ca urmare a evoluției instituției închisorii odată cu schimbarea regimurilor politice, a modificării legislației relevante în materie (Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și regulamentul său de aplicare, Codul de procedură penală ? astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006) și este structurată în două titluri, Istoria închisorilor și Executarea pedepselor carcerale.

În prima parte este prezentată evoluția instituției închisorii de la începuturi, când condamnații odată ajunși în temnițe practic nu mai existau, până în prezent, când se pune accent pe asimilarea regulilor penitenciare de către personal și aplicarea lor în practică, realizarea unei noi mentalități a personalului care lucrează în regimul penitenciar și umanizarea regimului penitenciar, prin respectarea drepturilor condamnaților, crearea unui cadru de viață cât mai aproape de cel existent în societate, îmbunătățirea relaţiilor cu familia și menținerea legăturii cu societatea.

În partea a doua sunt prezentate normele juridice prin care se reglementează relațiile sociale privind executarea sancțiunilor de drept penal în scopul asigurării unei educații eficiente a celor care execută pedeapsa, al prevenirii săvârșirii unor noi infracțiuni și al apărării ordinii de drept, cu respectarea drepturilor condamnaților, prin implementarea unor programe de ajutor, resocializare, reeducare, consiliere, care să ofere soluții pentru cei care ies din penitenciare.