Editura Facla

Umoristii de inalta clasa sunt, precum se stie, pasari rare, aparitii de exceptie, iar lectura paginilor de neindoielnica valoare devine, cum sublinia Zarifopol, vorbind de Pastorel, o lectura de lux. Asupra paginilor scrise de Twain, Leackock, O. Henry, Alphonse Allais, Hasek revii ca la o reintalnire placuta, reconfortanta, cu un prieten vechi. Un Cehov, Caragiale, Swift sunt recititi cu surprinzatoarea senzatie ca-i parcurgi de prima data. Mereu descoperi ceva nou, un amanunt revelator, nebagat in seama inainte.

Cu putine abateri de la regula, autorii de satira si umor debuteaza in tinerete, in primii ei ani, trezind de la aparitie interesul general. Au in ei intr-adevar ceva juvenil, neastamparat, sunt ageri, atenti, vad amplificat si precis in filigran ceea ce altora nu le spune nimic, intra in arena decisi, au ceva sportiv, proaspat in aceasta aparitie, exploziva.

(. . .)

 Stefan Luca

Extras:

Revad totul ca intr-o oglinda stramba, ca intr-un sir de oglinzi; obiectele se maresc, se dubleaza, se inmultesc - nici nu stiu de cate ori se repeta - se suprapun, se apropie si se departeaza. Un haos in oglinzi, ca intr-un labirint. Si din acest amalgam disting, cu o claritate dureroasa, nemiscarea mortii, randuiala obiectelor. Pe covorul sangeriu, cu pete negre, se afla doua corpuri neinsufletite! Unul sta intr-o pozitie bizara, cu capul rezemat de comoda, cu bratele intinse ca un rastignit. Nu-l cunosc. Ma uit la el ca prin ceata, ma obsedeaza ideea de a-l intreba cine e si de unde vine, dar limba nu m-asculta, aerul pe care il sorb a devenit clisos si-o tine lipita de cerul gurii; celalalt s-a chircit la picioarele mele, cu ochii sticlosi si rasul imi galgaie in gat, nu-mi pasa ca nu-l aude nimeni, il aud eu si-mi e de ajuns, ma sprijin de el ca de un zid, mi-adun puterile si izbesc, izbesc cu piciorul in trupul inert. Langa mine se afla EA, cu ochii mariti ca doua lacuri adanci (...)

Extras:

- O alta metoda folosita de catre Cristian Ialoba a fost si aceea de a apare in fata oamenilor, pretinzand ca este ofiter de militie. A inceput sa actioneze intr-un anumit mediu social, percepand tribut de la indivizii care uneori se mai abat de la normele de conduita. Pentru protectia garantata, unii bisnitari, carutasi si achizitori ambulanti plateau fara sa se intrebe daca acest lucru este normal sau nu, tocmai pentru ca se simteau cu musca pe caciula, completa locotenentul.

(. . .)

Extras:

In odaia simpla si moderna, cu fereastra enorma acoperita cu perdea facuta parca dintr-o retea de cristale de gheata, nu era decat un pat ingust, o masuta cu oglinda pentru fardat si doua fotolii. Pe covorul plusat cu ghirlande de flori rosii si albastre era intins trupul unei femei, parca intr-o scena de teatru. Asezata decent, cu grija aproape, rochia de casa ii acoperea genunchii, iar parul ii cadea, pieptanat, pana pe umeri. Probabil sinucidere! Dracu stie?! Si femeia e destul de tanara! (. . .)

• Autor: Cornel Marandiuc
• Editura: Facla
• An aparitie: 1978
• Nr. pagini: 275 pagini
• Starea cartii: anticariat (excelenta)
• Disponibilitate: in stoc