Welcome to our store!

Filtreaza

Parteneri

 

 

EBooks - Lucrari in format electronic

Drept penal (Partea generala, Partea speciala) - Cărţi, Lucrări de specialitate, Lucrari in format electronic, Lucrari in format tiparit, ebooks - Librarie online
Grid view

Carti la PRET PROMOTIONAL

Produse

Abandonul de familie

Abandonul de familie

Întrucât există şi fapte de încălcare a îndatoririi de a acorda sprijin moral şi material care aduc o atingere gravă relaţiilor de familie, legiuitorul, urmărind să ocrotească aceste relaţii şi prin mijloacele dreptului penal a incriminat, în art. 305 C. penal, infracţiunea de „abandon de familie”. Potrivit acestui text de lege, infracţiunea constă în

„săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:

- părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale;

- neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiei de întreţinere prevăzută de lege; 

- neplata cu rea-credinţă, timp de două luni a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală”.

Pretul nostru: Lei (Ron) 190.00
Cantitate:
Abuzul in serviciu

Abuzul in serviciu

Art. 246 din Codul penal prevede că infracţiunea constă în: „fapta funcţionarului public (sau funcţionarului), care în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane”.

Prin exercitarea abuzivă a atribuţiilor sale de serviciu, funcţionarul public sau orice alt funcţionar poate aduce atingere intereselor legale ale unei persoane. Fapta prin care s-a produs o astfel de urmare prezintă pericol social, deoarece constituie o încălcare a legalităţii în activitatea de serviciu, săvârşită chiar de acela care trebuie, în virtutea calităţii sale, să o apere.

Spre deosebire de Codul penal anterior, în care fapta nu avea o incriminare distinctă, Codul penal în vigoare, răspunzând necesităţii de a o diferenţia de alte fapte, care constau tot în exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, dar care produc alte urmări a prevăzut-o separat, în art. 246 sub denumirea de „Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor”.

Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor are un caracter subsidiar, ceea ce înseamnă că abuzul săvârşit de un funcţionar public sau de un alt funcţionar se încadrează în dispoziţiile art. 246 C. penal numai dacă acest abuz nu are o incriminare distinctă în Codul penal .

Pretul nostru: Lei (Ron) 280.00
Cantitate:
Amnistia

Amnistia

Amnistia reprezintă un act de clemenţă acordat prin lege organică, în temeiul unor considerente social-politice şi de politică penală, prin care se înlătură răspunderea penală, executarea pedepsei şi alte consecinţe ale condamnării, pentru infracţiuni săvârşite până la data apariţiei legii de amnistie.

În doctrina juridică s-a arătat că sorgintea actelor de clemenţă cum este amnistia se situează la confluenţa factorilor social şi politic; de aici rezultă că o anumită conjunctură politică poate constitui impulsul în adoptarea unui act de amnistie, conjunctură care se evaluează şi asupra căreia se acţionează din raţiuni primordial politice.

Însă trebuie ţinut cont de faptul că această „uitare” a infracţiunilor săvârşite într-o anumită perioadă de timp este dictată de raţiuni de politică penală superioară celor care ar fi legitimat reacţia coercitivă a societăţii împotriva infractorilor, considerându-se mai utilă şi mai eficientă, sub raportul realizării scopurilor politicii penale, înlăturarea incidenţei legii penale faţă de infracţiunile săvârşite până la intrarea în vigoare a actului de amnistie.

Pretul nostru: Lei (Ron) 230.00
Cantitate:
Amnistia si gratierea

Amnistia si gratierea

Aşa cum am arătat şi reţinut pe parcursul lucrării între cauzele care înlătură răspunderea penală se include şi amnistia, iar între cauzele care înlătură executarea pedepsei, am analizat graţierea.

Potrivit art. 119 Cod penal amnistia este un act de clemenţă al puterii de stat. Potrivit Constituţiei, numai Parlamentul poate, prin lege organică, să amnistieze.

Amnistia are un caracter obiectiv, nu vizează anumite persoane ci infracţiuni sau categorii de infracţiuni, ea se poate lega de anumite calităţi personale (ex. nu se aplică recidiviştilor). Operează mixt, în rem şi în personam. Amnistia înlătură răspunderea penală pentru fapta săvârşită.

Dacă intervine după condamnare, ea înlătură şi executarea pedepsei pronunţate, precum şi celelalte consecinţe ale condamnării. Amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie.

Amnistia are efecte asupra confiscării averii numai în măsura în care această pedeapsă nu a fost executată.

Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă, măsurilor educative şi asupra drepturilor persoanei vătămate.

În ceea ce priveşte graţierea, aceasta este definită de art. 120 Cod penal şi are ca efect înlăturarea, în totul sau în parte a executării pedepsei ori comutarea acesteia în alta uşoară. Are efecte şi aspra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat în cele două forme. În acest caz, partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţată de instanţă se reduce în mod corespunzător.

Pretul nostru: Lei (Ron) 240.00
Cantitate:
Analiza juridica a infractiunilor prev. de Legea 143/2000 privind combaterea traficului si consumului de droguri

Analiza juridica a infractiunilor prev. de Legea 143/2000 privind combaterea traficului si consumului de droguri

În ţara noastră a existat o preocupare constantă pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin semnarea Convenţiilor internaţionale privind drogurile, lucru ce se poate constata prin succesiunea actelor normative în materie. Astfel, de exemplu, Decretul nr. 1578, din 21 iunie 1928, redă prevederile Convenţiei internaţionale de la Geneva din 19 februarie 1925 şi ale Protocolului anexă . La redactarea textului art. 312 din Codul penal al României, abrogat prin apariţia Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri - s-a ţinut seama şi de prevederile Convenţiei internaţionale privind opiul din 19 februarie 1925 şi ale Convenţiei de la Geneva din 13 iulie 1931, privitoare la limitarea fabricării şi distribuirii stupefiantelor.

În prezent, cadrul normativ în materie este dat de Legea nr. 143 din 26.07.2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, modificată prin Legea nr. 522/2004 şi prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 121/2006 .

Legea nr. 522 din 2004 a adus unele modificări importante în materie, având drept scop clarificarea sau introducerea unor elemente noi legate de: asistenţa consumatorilor de droguri, măsurile de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, circuitul informaţional etc.

De asemenea, a fost reconsiderată poziţia faţă de consumatorii de droguri prin abordarea patologiei acestora atât din perspectivă medicală cât şi din perspectivă biologică şi socială. Ca un element de noutate au fost introduse şi definite noţiuni distincte pentru "consumator" şi "consumator dependent". De asemenea, apar termenii de "circuit terapeutic", "evaluare" etc., iar sancţiunile aplicate pentru infracţiunile la regimul drogurilor sunt diferite în funcţie de categoria de risc din care face parte drogul.

Tratamentul persoanelor dependente de droguri este prevăzut a se realiza în mod individualizat, prin includerea acestora într-un program integrat de asistenţă care să permită evaluarea, planificarea, monitorizarea şi adaptarea continuă a intervenţiilor terapeutice pentru fiecare consumator în parte. Includerea într-un astfel de program este decisă de către un manager de caz în baza unei evaluări.

Pretul nostru: Lei (Ron) 290.00
Cantitate:
Aplicarea legii penale in timp

Aplicarea legii penale in timp

Timpul normei juridice este delimitat de intrarea sa în vigoare (“terminus a quo”) şi încetarea efectelor acesteia (“terminus ad quem”), fiind măsurat în funcţie de anumite unităţi: ore, zile, luni, ani.

Timpul normei juridice defineşte durata acesteia, respectiv perioada în care aceasta produce efecte juridice. Aplicându-se numai faptelor săvârşite, petrecute în timpul cât norma juridic era în vigoare, înseamnă că aceasta nici nu retroactivează, nici nu ultraactivează.

Perioada cât este în fiinţă o normă juridică o denumim perioada activă a normei. Nimănui nu-i este imputabil că nu a avut în vedere o normă viitoare, sau să-i fie impusă lege care nu există. Apariţia normelor noi îşi găseşte explicaţia în faptul că cele vechi încetează să mai răspundă nevoilor sociale şi pentru acest motiv, ele trebuie înlocuite.

Succesiunea în timp a normelor juridice a impus un set de reguli care guverneze acţiunea lor. Din acest punct de vedere au relevanţă juridică: momentul intrării în vigoare, ieşirii din vigoare perioada acţionării normei juridice.

Pretul nostru: Lei (Ron) 180.00
Cantitate:
Autoratul si Coautoratul

Autoratul si Coautoratul

După cum am reţinut, cele mai multe fapte incriminate pot fi săvârşite de o singură persoană, numită autor. Potrivit art. 24 Cod penal prin „autor” se înţelege persoana care săvârşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală. Prin a săvârşi în mod nemijlocit o faptă prevăzută de legea penală înseamnă a efectua acte ce fac parte din latura obiectivă, acte de executare.

Când dispoziţia incriminatorie cere ca autorul să deţină o anumită calitate (de exemplu, la infracţiunea de delapidare) autorul se numeşte autor calificat, iar infracţiunea infracţiune proprie.

Când în loc de o singură persoană săvârşesc fapta două sau mai multe persoane, deşi fapta poate fi concepută ca opera unui singur participant, persoanele poartă denumirea de coautori., iar forma de participaţie se numeşte coautorat.

Coautoratul reprezintă acea formă a participaţiei ocazionale ce se caracterizează prin aceea că două sau mai multe persoane săvârşesc împreună în mod nemijlocit o faptă prevăzută de legea penală ce poate fi concepută ca opera unei singure persoane, în baza unei voinţe comune.

De exemplu există coautorat când două persoane, s-au înţeles să comită o tâlhărie şi în executarea hotărârii prima violentează victima şi a doua o deposedează de bunuri. Ambele persoane, au efectuat acte de executare, deoarece violenţa şi deposedarea fac parte din latura obiectivă a tâlhăriei.

Pretul nostru: Lei (Ron) 280.00
Cantitate:
Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

În concepţia Codului penal român, instituţiile juridico-penale şi reglementările corespunzătoare acestora se grupează în jurul a trei realităţi fundamentale, şi anume: fapta penală, făptuitorul şi constrângerea juridică. Primei realităţi fundamentale îi corespunde instituţia infracţiunii şi reglementările referitoare la infracţiune, celei de-a doua îi corespunde instituţia răspunderii penale, iar celei de-a treia, instituţia pedepsei, fiecare cu reglementările corespunzătoare.

În lucrarea de faţă am făcut referire la cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, atât pentru faptul că infracţiunea este cea mai importantă dintre cele trei instituţii enumerate (toate celelalte presupun şi se raportează la infracţiune), cât şi pentru că obiectul temei de faţă se situează în cadrul infracţiunii. Am observat astfel, că aceste cauze sunt sistematizate în literatura de specialitate, în jurul celor trei trăsături esenţiale ale infracţiunii, aşa cum sunt definite în art. 17 din Codul penal în vigoare: fapta care prezintă pericol social, vinovăţia şi prevederea faptei de legea penală.

Aşadar, există cauze care înlătură caracterul penal al faptei prin aceea că exclud pericolul social, cauze care înlătură caracterul penal al faptei prin acea că exclud vinovăţia şi cauze care înlătură caracterul penal al faptei deoarece exclud trăsătura referitoare la prevederea faptei de legea penală.

Această sistematizare, deşi bazată pe dispoziţiile legale, păstrează, totuşi, un caracter convenţional, relativ, fiecare din categoriile de cauze enumerate având ca efect înlăturarea respective trăsături esenţiale numai ca preponderenţă, nu ca exclusivitate.

Pretul nostru: Lei (Ron) 240.00
Cantitate:
Cauzele care inlatura raspunderea penala

Cauzele care inlatura raspunderea penala

După cum am reţinut pe parcursul studiului de faţă pentru cei care nu-şi conformează conduita dispoziţiilor normelor penale săvârşind faptele interzise, restabilirea ordinii de drept încălcate şi realizarea implicit a ordinii de drept are loc prin constrângere în cadrul unui raport juridic penal de conflict.

Cu toate acestea, legea penală prevede anumite situaţii care nu mai fac necesară tragerea la răspundere penală. Aşadar, este posibil ca în anumite cazuri, prin voinţa legiuitorului, în interesul apărării sociale, răspunderea penală să fie înlăturată.

După cum am reţinut, înlăturarea răspunderii penale este un act de voinţă al legiuitorului determinat de anumite fenomene sau date ale realităţii care fac ca utilitatea socială a răspunderii penale să fie se diminueze sau chiar să dispară.

Aceste fenomene sau date ale realităţii (stări, situaţii etc.) sunt: scurgerea unui anumit timp de la săvârşirea infracţiunii până la prinderea infractorului şi tragerea la răspundere penală a acestuia; prin trecerea timpului stingându-se rezonanţa socială a infracţiunii, dispărând sentimentul de insecuritate socială şi implicit necesitatea restabilirii ordinii juridice; producerea unor anumite schimbări social politice care l-au determinat pe legiuitor să nu mai considere necesară tragerea la răspundere penală pentru anumite infracţiuni care au fost săvârşite în trecut; existenţa anumitor relaţii între infractor şi victimă care determină partea vătămată să nu mai depună plângere sau dacă a depus-o să o retragă, ori să se împace în cazul săvârşirii anumitor infracţiuni. Toate aceste fenomene şi date ale realităţii au stat la baza elaborării unor instituţii de drept penal de sine stătătoare cunoscute sub denumire de cauze care înlătură răspunderea penală.

Cauzele care înlătură răspunderea penală, nu privesc caracterul penal al faptei, aceasta rămâne infracţiune şi constituie temei pentru răspunderea penală. De aceea ele nu trebuie să fie confundate cu cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. Ele nu ar trebui confundate nici cu cauzele care înlătură pedeapsa (cauzele generale şi speciale) şi care nu influenţează nici caracterul penal al faptei, nici răspunderea penală, ci numai pedeapsa.

În contextul precizărilor făcute reţinem că, aşa cum se arată în literatura juridică de specialitate, cauzele care înlătură răspunderea penală reprezintă acele stări, situaţii, împrejurări, posterioare săvârşirii infracţiunii, reglementate de lege, în prezenţa cărora se stinge raportul juridic penal de conflict, se stinge dreptul statului de a aplica o sancţiune.

Cauzele care înlătură răspunderea penală sunt în mod explicit prevăzute în Codul penal în vigoare, Partea generală, Titlul VII, acestea fiind: amnistia; prescripţia; lipsa plângerii prealabile şi retragerea acesteia; împăcarea părţilor. Având în vedere locul unde sunt reglementate (partea generală a Codului penal) reţinem că dispoziţiile de mai sus au o aplicabilitate generală şi sunt incidente în cazul tuturor infracţiunilor prevăzute în Codul penal şi legile speciale.

Pretul nostru: Lei (Ron) 280.00
Cantitate:
Circumstantele agravante

Circumstantele agravante

În scopul realizării unei cât mai bune evaluări a gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, pornind de la reglementările în aceeaşi materie ale codurilor penale italian (art. 133), german (art. 46 alin. 2) şi portughez (art. 71), au fost reglementate anumite criterii generale de individualizare a pedepsei pe baza cărora judecătorul să poată obţine o imagine clară asupra semnificaţiei sociale a infracţiunii comise şi a persoanei infractorului. În plus, se instituie obligativitatea prezentării motivelor de fapt avute în vedere în procesul de individualizare pentru a se putea observa modul în care acestea se reflectă în rezultatul evaluării.

După cum am reţinut, circumstanţele agravante obligatorii sunt enumerate de art. 75 Cod penal:

- săvârşirea faptei de 3 sau mai multe persoane împreună;

- săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime ori prin metode ori mijloace care prezintă pericol public;

- săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă acesta a fost comisă cu un minor;

- săvârşirea infracţiunii pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA

- săvârşirea infracţiunii din motive josnice;

- săvârşirea infracţiunii în stare de beţie anume provocate în vederea comiterii faptei

- săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate.

Instanţa poate reţine ca agravante şi alte împrejurări care imprimă faptei un caracter grav.

Pretul nostru: Lei (Ron) 280.00
Cantitate:
Previous | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 Next Page 1 of 12

Cosul de cumparaturi

Cosul este gol.

Newsletter

Enter your email to subscribe to Newsletter:

Top vanzari

Hotelul. Economie si management. Editia a VI-a

Hotelul. Economie si management. Editia a VI-a

Pretul nostru: Lei (Ron) 68.50
Imparateasa fara coroana

Imparateasa fara coroana

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Plangi, plangi, balalaika

Plangi, plangi, balalaika

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Calea ducesei

Calea ducesei

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Atentie! Los Angeles va sari in aer!

Atentie! Los Angeles va sari in aer!

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Casa din Cherry Street

Casa din Cherry Street

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Mafia si miliardarii

Mafia si miliardarii

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Evolutia gandirii economice. Editia a IV-a

Evolutia gandirii economice. Editia a IV-a

Pretul nostru: Lei (Ron) 128.00
Cresterea gainilor

Cresterea gainilor

Pretul nostru: Lei (Ron) 10.00

Parteneri

trafic ranking

Statistici web

eXTReMe Tracker