Yahoo Messenger
Vizualizare COS
.png){kind=logo}
Descriere
Michel Braudeau, un scriitor mereu pe drumuri, cercetează în această carte o băutură originară din Abisinia, cu virtuţi spirituale descoperite din întâmplare, pe care o cunoaştem cu toţii: cafeaua.
Poţiune magică pentru filozofi, elixirul diavolului pentru societate, cafeaua şi-a infiltrat geniul vorbăreţ în minţile gânditoare ale Europei din Epoca Luminilor. Apoi, în câteva secole, a cucerit întreaga planetă.
De la Veneţia la Viena, de la Madrid la Lisabona, de la Praga la Saint-Germain-des-Prés, această „pudră" în căutare de aventuri a ridicat pretutindeni temple în cinstea savurării ei păgâne, locuri în care oamenii se întâlneau, discutau sau meditau: „cafenelele".
Clasându-se pe locul al doilea în schimburile mondiale, după petrol, cafeaua a devenit astăzi miza simbolică a unei alte bătălii: comerţul echitabil.
Fără doar şi poate, istoria sa politică, tumultuoasă şi adesea amuzantă, ne-a dat peste cap cultura, însă această băutură neagră din barurile noastre a fost mereu cel mai tare agent secret.
- Cod: 978-973-124-366-5
- Producator: Editura Art
- Greutate: 0.000 Kgs
*****
Cuvânt înainte.
Cafeaua de-a lungul veacurilor Originea cuvântului cafea rămâne obscură. Poate vine de la numele provinciei etiopiene Kaffa, pământul natal al unui arbust din familia rubiaceelor care creşte acolo de mii de ani în stare sălbatică. Sau poate de la regiunea Moka sau Yemen, de pe malul opus al Mării Roşii, acolo unde ţăranii au importat şi au cultivat arbustul, din care au învăţat apoi, în secolul al VIII-lea, să extragă o băutură stimulantă şi miraculoasă, numită kawah. Probabil că ambele etimologii sunt valabile. De-a lungul timpului, legendele şi cuvintele, călătoare neobosite ale mărilor, pricepute într-ale metamorfozelor, se diseminează şi se înmulţesc prin metonimie. De la bure [fr.], lâna groasă din care unii călugări îşi improvizau roba, a fost derivat cuvântul bureau [birou] pentru a desemna masa acoperită cu această stofă pe care scriem, apoi încăperea în care se află această masă şi, în cele din urmă, tributari progresului, clădirile din piatră, administraţiile abstracte care îi adăpostesc pe bureaucrates [birocraţi], de acum înainte pasionaţi de bureautique [birotică], şi munca lor vinovată, atât de îndepărtată de lână şi de mănăstire. Tot aşa, atunci când cafeaua a cucerit Veneţia şi Europa, numele plantei a trebuit să se adapteze la modulaţiile fiecărei limbi (caffè, café, coffee etc.) şi s-a răspândit, fireşte, în localurile în care amatorii o consumau împreună.
Şi astfel, cafeaua a inventat cafenelele. Doamna de Sévigné s-a crezut plină de fler şi dintr-un foc a ratat de două ori ocazia de a deveni scriitoare, atunci când a consemnat într-una dintre scrisorile sale: "Racine scrie comedii pentru Champmeslé: nu va rezista în secolele viitoare. Racine e trecător, ca şi cafeaua." Înţepătura a rămas, dar în dezavantajul ei. Racine nu şi-a pierdut vigoarea, spre deosebire de neostenita epistolieră, după cum nimic nu e trecător în pasiunea pentru cafea. În 1721, după douăzeci şi cinci de ani de la moartea marchizei, un alt aristocrat, mai perspicace însă, Montesquieu, denunţa în ale sale Scrisori persane pericolul pe care îl reprezenta cafeaua pentru ordinea publică. "Secolele viitoare", începând cu al său, în 1789, au rezolvat problema. Astăzi cafeaua este pe locul al doilea în comerţul mondial. Pentru a ilustra teoria lui George Steiner, potrivit căreia am înţelege mai bine "noţiunea de Europa" dacă am trasa o hartă a cafenelelor, m-am oprit la şase cafenele celebre de pe Bătrânul Continent.
Fireşte că multe alte localuri faimoase, privilegiate deţinătoare ale unor titluri de glorie, ar fi meritat la fel de mult să figureze în această listă, mai ales în Italia. Totuşi, a trebuit să păstrez un echilibru şi să mă menţin decent în limitele pe care un ziar (Le Monde, 18 şi 23-24 iulie 2006) le poate impune răbdării cititorilor săi, în general ei înşişi obişnuiţi ai acestor locuri altădată fumegânde - vom vedea de ce. La finalul fiecărei etape din acest traseu, de la Veneţia la Paris via Viena, Madrid, Lisabona şi Praga, am introdus cifre sau episoade legate de istoria cafelei.
Un studiu detaliat, la fel ca în cazul mirodeniilor, al bumbacului, al petrolului, ar putea umple lesne volume întregi, adevărate romane.
Aceste date faptice, deşi foarte succinte, mi s-au părut pertinente pentru a înţelege aventura triumfală şi planetară a unei băuturi cândva preparate de ciobanii din Abinisia: descoperirea ei accidentală şi miturile care au învăluit-o - de pildă, prăjirea ei întâmplătoare, utilizarea ei de către pelerini, succesul dobândit în Orientul Mijlociu, apoi cucerirea fulgerătoare a Occidentului, dezvoltarea culturii sale în toată lumea, varietatea speciilor sale, mecanismele sofisticate imaginate treptat pentru prepararea sa. Dimensiunea spirituală a fenomenului este şi mai uimitoare. Mai întâi, cafeaua a fost apreciată pentru că îi ajuta pe călugării din deşert să-şi prelungească veghea pioasă. Dar n-a trecut mult şi s-a observat că, pe măsură ce dormeau mai puţin, oamenii obişnuiţi nu se prea gândeau la rugăciune, vorbeau între ei, făceau glume.
Or, un popor care se pune pe gândit, evident, nu poate să debiteze decât idei proaste. Bodegile în care cafeaua îşi clădea bisericuţele rebele erau imposibil de interzis; o revoltă forţa imediat uşile. La Veneţia erau temute efectele insidioase ale acestei cafele, care îi face pe toţi guralivi şi-i însufleţeşte fără nici o discriminare. Dar judecata negociatorilor a fost victorioasă. Decât să cedăm beneficiile concurenţei, mai bine să ne înfruptăm din ele, chiar cu preţul spionării. În câţiva ani, întreaga Europă a depus armele în faţa intrigantului negru şi rezultatele au fost peste tot aceleaşi: amatorii acestei băuturi au făcut cunoştinţă, conversaţiile s-au încins, la fel şi ziarele. Viaţa intelectuală şi socială, viaţa cotidiană s-au transformat.
Circulaţia noilor idei a prins viteză şi nu suntem departe de Epoca Luminilor. Montesquieu, şi înaintea lui stăpânii Imperiului Otoman sau înţelepţii Veneţiei nu se înşelau când priveau cu suspiciune cafeaua. Ascunde un spirit de libertate, un demon delicios ("negru ca dracu\', fierbinte ca iadul, pur ca un înger, dulce ca amorul", spunea Talleyrand), un elixir indispensabil filozofilor, scriitorilor şi simplilor vorbăreţi, dar şi otravă, duşman al autorităţii. În schimb, e drept, vrăjitorul hrăneşte mari speranţe, răsunătoare şi oscilante. Cafeaua n-a declanşat singură Revoluţia Franceză, însă cafenelele au oferit liberalismului, politic şi economic, una dintre cele mai bune arme ale sale. Această băutură fără credinţă şi fără lege, care cultivă spiritul critic, prin esenţă ostilă oricărei supuneri, a contribuit indirect şi subtil la zdrobirea cu un dos de palmă a Vechiului Regim, muribund deja.
Cu cealaltă mână a luat bani buni şi şi-a ţinut promisiunea făcută protectorilor ei invizibili, întorcându-le serviciul însutit. Cei care au pariat pe cafea, şi anume speculanţii, au obţinut profituri fabuloase, aruncând în mizerie cea mai mare parte dintre lucrătorii săraci.
*****
| Autor: | Michel Braudeau |
|---|---|
| Titlul cartii: | Cafea. Cafenele |
| Producator: | Editura ART |
| Data aparitiei: | ianuarie 2009 |
| ISBN: | 978-973-124-366-5 |
| Numar de pagini: | 120 |
| Format: | 140 x 180 mm |
| Mod de legare (Coperta): | Legat |
|
CafeauaCAFEAUA, Autor: Ana Tomescu, Editura Gramen, Bucuresti, 2010. Lucrarea este o invitaţie la o ceşcuţă de cafea şi la câteva pagini de lectură care prefigurează o călătorie pe drumul cafelei, drum care străbate meridianele şi paralelele pământului dar şi meridianele şi paralelele timpului.
Pretul nostru: Lei (Ron) 49.00
|
NOTĂ JURIDICĂ (RESPECTAREA DREPTURILOR DE AUTOR)
Drepturile de autor (drepturile de copyright) asupra cartilor in format clasic (tiparit), asupra manualelor, asupra ebook-urilor (cărţilor/lucrărilor în format electronic) sau oricăror alte materiale, articole, documentatii, studii etc. publicate pe portalulwww.lucrari.ro
În conformitate cu dispozitiile Legii nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, drepturile de autor asupra asupra cartilor in format clasic (tiparit), asupra manualelor, asupra ebook-urilor (cărţilor/lucrărilor în format electronic) sau oricăror alte materiale, articole, documentatii, studii etc. publicate pe site-ul www.lucrari.ro aparțin creatorului sau creatorilor lor, respectiv editurilor care funcţionează în cadrul societăţii noastre, colectivului de redacţie, ori editurilor sau autorilor parteneri. Toate drepturile sunt rezervate acestora!
Lucrările prezentate pe site-ul nostru (prin "lucrari" înţelegându-se orice material publicat, fie el carte clasica, manual, ebook, studiu, material, referat etc.) nici în tot, nici în parte, NU pot fi copiate, reproduse, traduse, arhivate sau transmise sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace mecanice sau electronice fără acordul scris (semnat si stampilat) al creatorului respectivei lucrări sau companiei care detine drepturile de autor.
Este interzisă, de asemenea, chiar şi după achiziţionare, publicarea lucrărilor pe diverse site-uri tip bază de documente (gen scribd.com sau altele asemănătoare), pe site-uri de socializare sau pe orice alte suporturi, fără un acord scris.
Drepturile de distribuţie, atât în România, cât și în străinătate, aparțin în exclusivitate autorilor lucrărilor sau companiilor producătoare.
În cazul în care descoperiţi că persoane rău intenţionate au încălcat drepturile de autor, vă rugăm să ne anunţaţi folosind telefoanele de contact sau adresa de email, iar noi vom lua în cel mai scurt timp măsurile legale ce se impun de la caz, la caz. Pentru că vrem să încurajăm respectarea drepturilor de autor pe internet, fiecărei persoane care descoperă un abuz în sensul celor menţionate mai sus, îi vom oferi gratuit o carte tipărită din stocul nostru!
Pentru mai multe detalii privind drepturile de autor, accesati termenii si conditiile de colaborare!
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
1. Cine a elaborat (conceput) lucrările prezentate pe site-ul www.lucrări.ro?
Toate lucrările in format tiparit şi/sau ebook, prezentate pe site-urile grupului nostru editorial, sunt concepute fie în redacţiile editurilor noastre, prin specialişti din diverse domenii de activitate - avocaţi, jurişti, economişti, ingineri etc., în decursul a peste 10 ani de activitate, fie de societăţile partenere, în special edituri de prestigiu axate pe domeniile juridic, economic, agricol, dar şi din alte ramuri de activitate.
Nu expunem spre vânzare lucrări fără a respecta termenii şi condiţiile contractuale impuse de partenerii nostri ori fără respectarea legislaţiei în vigoare! De asemenea, pentru că nu de puţine ori s-a întâmplat să fim întrebaţi de către clienţi, facem precizarea că nu oferim la schimb lucrări din stocul nostru!
2. În ce format se predau lucrările comandate?
Lucrările prezentate pe site-urile companiei noastre se predau fie în format tipărit, fie în format şi tipărit şi electronic, ori numai electronic (pe CD, în format Word şi/sau PDF), în funcţie de specificaţiile tehnice indicate pe pagina de prezentare a fiecărui produs.
3. Care este termenul de livrare al lucrărilor?
Atât lucrările tipărite, cât şi lucrarile în format electronic se livrează, în măsura în care sunt pe stoc, în termen de cca. 2-5 zile lucrătoare, în funcţie de modalitatea de transport aleasă de dvs. (Servicii de transport rapid sau normal). Comenzile care nu pot fi onorate intr-un timp rezonabil datorita lipsei produselor din stoc, vor fi anulate si vom trimite, prin email, notificare catre client despre situatia apărută. Astfel de momente se pot ivi oricand, spre exemplu, din cauza epuizării lucrărilor solicitate la partenerii nostri contractuali (producatori, furnizori etc.).
4. În ce scop pot folosi o lucrare publicată pe site-ul dvs.?
Lucrările publicate pe site-ul nostru se pot folosi în orice scop, atât timp cât se respectă legislaţia în vigoare privind drepturile de autor. Spre exemplu, se pot folosi, ca şi orice carte, ca sursă de documentare sau ca material educativ pentru aprofundarea unui anumit domeniu sau temă; se pot folosi la elaborarea propriilor lucrări, articole, referate etc. necesare în procesul educaţional; se pot folosi chiar si citate din lucrări, dar, bineînţeles, cu specificarea sursei de documentare.
5. Pot folosi o lucrare de pe site-ul dvs. ca şi lucrare de licenţă, de disertaţie sau de doctorat ?
NU, nu puteti folosi ca atare lucrările prezentate pe site-ul nostru ca lucrări de licenţă, disertaţie, doctorat etc. pentru că, în primul rând, aţi încălca drepturile de autor. Puteţi însă folosi lucrările editate de noi ca principală sursă de documentare, cu condiţia să specificaţi sursa, în notele de subsol, care trebuie să cuprindă: numele autorului lucrării, titlul lucrării, editura producătoare, anul editării şi pagina. De asemenea, lucrarea utilizată trebuie trecută la bibliografia finală a lucrării dvs.
În al doilea rând, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011) interzice expres vânzarea/cumpărarea de lucrări de licenţă, disertaţie, doctorat sau alte asemenea lucrări ştiinţifice, prin dispoziţiile art. 143 alin. (5) stipulând că: "Este interzisă comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau de doctorat". Totodată noua lege a impus sancţiuni severe atât pentru cei care cumpără astfel de lucrări gata făcute cât şi pentru cadrele didactice, care nu se preocupă de asigurarea originalităţii lucrărilor pe care le coordonează.
În aceste condiţii putem să formulăm şi câteva SFATURI şi/sau AVANTAJE:
1. Nu riscaţi exmatricularea sau alte sancţiuni cumpărând, spre exemplu, o lucrare de licenta gata facută, când puteţi să vă procuraţi foarte uşor cărţi şi alte documentaţii necesare concepute de profesionişti şi să vă elaboraţi singuri lucrările, asigurând astfel originalitatea muncii dvs. şi fără să riscaţi absolut nimic! Mai mult decât atât, aveţi şi avantajul că, la final, veţi şti ce aţi scris în propria lucrare şi veţi fi mai bine pregătit în vederea susţinerii acesteia.
2. Elaborând singuri proiectele veţi avea şi garanţia că ce aţi scris este corect, atât din punct de vedere noţional, gramatical etc., cât şi sub aspectul legislaţiei în vigoare! Cu titlu de exemplu, vă amintim că în cazul lucrărilor juridice, veţi găsi de vânzare pe internet fel şi fel de lucrări elaborate de neprofesionisti, redactate fără a se ţine cont de legislaţia în vigoare care în România este într-o continuă schimbare. În aceste condiţii cel mai bine este să folosiţi surse de încredere şi să verificaţi personal schimbările legislative!
3. Elaborând singuri lucrările veți evita încălcarea drepturilor de autor, dacă avem aici în vedere că majoritatea site-urilor care vând lucrări de licență, diplomă, disertație sau doctorat funcționează ilegal, prin punerea în vânzare fără niciun drept, a unor lucrări elaborate de alte persoane şi "adunate" de la profesori, secretariatele facultăţilor, centrele de copiere sau chiar de la firmele care asigură copertarea lucrărilor.
Pentru mai multe detalii privind modul de elaborare al unor lucrări de ştiinţifice puteţi consulta ghidul de redactare şi tehnoredactare a unei lucrări ştiinţifice!
