Yahoo Messenger
Vizualizare COS
.png){kind=logo}
Carti la PRET PROMOTIONAL
|
DREPT CIVIL (Cf. NCC, 2014-2015). Sinteze pentru examenele de admitere in avocaturaEditia a IV-a a lucrarii de fata, elaborata in conformitate cu dispozitiile Noului Cod civil constituie un manual de baza pentru pregatirea examenelor de admitere in profesiile juridice, si, in special, in profesia de avocat. Prin informatiile logic structurate si modul de lucru sintetic, lucrarea poate fi deosebit de utila si studentilor la drept care isi pregatesc examenul de licenta. Pentru practicienii dreptului, este bine de retinut ca autorii volumului de fata au urmarit si tinut cont de intreaga jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie ]n domeniile analizate. Pretul nostru: Lei (Ron) 112.00
|
|
Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, 2012
PRET NOU: 55 RON REDUCERE: 14 RON Organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Sinteze pentru pregatirea examenelor de admitere si definitivare in profesia de avocat - Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliță), editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2012.
Noua editie din 2012 a fost elaborata avand in vedere atat Legea nr. 51/1995 republicată în 2011, cu modificarile si completările ulterioare (OUG nr. 10/2011 şi Legea nr. 71/2011), cat si Noul Statut al Profesiei de Avocat din 2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 898 din 19 decembrie 2011.
Lucrarea este destinată in special persoanelor care vor să-şi uşureze munca de pregătire a examenelor de primire sau definitivare în profesia de avocat, dar este la fel de utila atat profesionistilor dreptului cat si studentilor. Pretul nostru: Lei (Ron) 55.00
|
|
Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Editia 2 | Autori-Coordonatori: Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici, Ioan MacoveiAutorii sunt renumiţi profesionişti reprezentând atât cadrul instituţional propriu-zis, cât şi cel didactico-practic al sferei juridice. Efortul acestora reprezintă materializarea ideii de familiarizare a practicianului cu noile reglementări din domeniul dreptului civil, privit în sens larg, prin intermediul unui ghid în care pot fi găsite răspunsuri imediate, clare şi relevante. Pretul nostru: Lei (Ron) 599.00
|
Produse
|
Dreptul de preemtiune
Dreptul de preemţiune este un drept subiectiv civil recunoscut de lege anumitor titulari în virtutea căruia aceştia se bucură de prioritate la cumpărarea unui teren agricol situat în extravilan, în ordinea şi în celelalte condiţii prevăzute de lege. Dreptul de preemţiune a fost reglementat în Legea nr. 18/1991 a fondului funciar în art. 48-49 şi în art. 9 din Legea arendării nr. 16/1994. În prezent dreptul de preemţiune este reglementat în Legea 54/998 privind circulaţia juridică a terenurilor art. 5-11 şi în Codul silvic art. 52. În noua reglementare nu există deosebiri de fond, scopul, natura juridică, efectele exercitării şi alte aspecte regăsindu-se şi în Legea 18/1991. Dreptul de preemţiune este o instituţie precontractuală (ante rem venditio) şi este instituit printr-o normă imperativă, ceea ce-l deosebeşte de pactul de preferinţă care are natură contractuală, dreptul prioritar la cumpărare al beneficiarului pactului luând naştere pe baza consimţămâtului dintre părţi. Pretul nostru: Lei (Ron) 290.00
|
|
Dreptul de proprietate comuna
Potrivit art. 480 din Codul civil: “proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi de a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege”. Această definiţie evocă existenţa în mâinile titularului a tuturor prerogativelor imaginabile pe care o persoană le poate avea cu privire la un bun, prin referirea la caracterul exclusiv al dreptului de proprietate, deşi nu conţine expres decât acel atribut care este esenţial pentru existenţa sa, şi anume este vorba despre dreptul de dispoziţie . Această definiţie, puţin diferită de cea dată de Codul Napoleon, reaminteşte atributele dreptului de proprietate din dreptul roman (usus, fructus şi abusus). Într-un sens restrâns ea desemnează fructus şi abusus. Se observă însă că redactorii celor două coduri au adoptat concepţia caracterului absolut al dreptului de proprietate. Art. 544 din Codul civil francez are o redactare diferită sub două aspecte şi anume, din textul francez lipseşte cuvântul “exclusiv”, iar în locul expresiei “însă în limitele determinate de lege” se precizează că acest drept nu poate fi folosit într-un mod interzis de lege sau de regulamente. În dreptul civil francez doctrina a reţinut o definiţie sintetică şi anume: ”dreptul în temeiul căruia un lucru este supus în mod absolut şi exclusiv voinţei şi activităţii unei persoane” sau, într-o altă formulare, dreptul de a te bucura şi de a dispune de un lucru după propria voinţă dar fără a aduce atingere drepturilor altuia sau legilor. Pretul nostru: Lei (Ron) 280.00
|
|
Dreptul de proprietate publicaDefinind proprietatea publică prin prevederile art. 136 alin. 2 Constituţia României prevede la alin. 3, din acelaşi articol, care sunt bunurile ce sunt obiect exclusiv al proprietăţii publice, rezultând că celelalte bunuri fac obiectul proprietăţii private, ele nefiind limitativ enumerate. Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia - Legea nr. 213/1998 a fost elaborată în temeiul art. 136 din Constituţia României, potrivit căruia proprietatea este publică sau privată (alin. 1). Este important de relevat că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, această lege, fiind o lege care reglementează regimul juridic general al dreptului de proprietate publică, este o lege organică. Aceasta rezultă fără echivoc din prevederile art. 5 alin. l al legii, potrivit căruia, „regimul juridic al dreptului de proprietate publică este reglementat de prezenta lege, dacă prin legi speciale nu se dispune altfel". Aşadar, sediul materiei, în ceea ce priveşte reglementarea regimului juridic general al dreptului de proprietate publică, este această lege, însă teza finală a art. 5 alin. 1 din lege nu exclude posibilitatea ca prin legi speciale să se reglementeze un regim juridic al dreptului de proprietate publică, diferit faţă de cel reglementat de legea organică. Totuşi, prin legi speciale, nu se poate deroga de la principiile generale consacrate în această lege organică, în ceea ce priveşte reglementarea dreptului de proprietate publică, chiar dacă domeniul reglementat are unele particularităţi faţă de regimul juridic general. Pretul nostru: Lei (Ron) 230.00
|
|
Dreptul de superficie
Spre deosebire de alte dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, dreptul de superficie nu este expres reglementat de dispoziţiile Codului civil român. Reiese, însă, per à contrario, din dispoziţiile art. 492 C. civ. român. Tocmai din aceasta cauză, în mod unanim, doctrina şi practica judiciară îl consideră ca fiind o excepţie de la dreptul de accesiune. Datorită originii sale, în doctrină s-au conturat două opinii, una în sens larg şi alta în sens restrâns. Stricto sensu, dreptul de superficie este acel drept real care constă în dreptul de proprietate al unei persoane - superficiar, asupra construcţiilor, plantaţiilorori altor lucrăriaflate pe terenul aparţinând altei persoane doar dacă s-a dovedit aceasta., dreptul de superficie este acel drept real care constă în dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrări situate pe un teren aflate în proprietatea unei alte persoane, precum şi în dreptul de folosinţă asupra terenului Lato sensu dreptul de superficie este acel drept real care constă în dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrări situate pe un teren aflate în proprietatea unei alte persoane, precum şi în dreptul de folosinţă asupra terenului. Pretul nostru: Lei (Ron) 390.00
|
|
Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor
Patrimoniul, fiind acel întreg de drepturi şi obligaţii, redus la unitate prin personalitatea titularului, la moartea acestuia, înainte de a se transmite către moştenitori, acesta se va sfărâma în elementele care îl alcătuiesc, revenind în aceste condiţii legiuitorului sarcina de a reglementa modurile în care fracţiunile acestui patrimoniu se vor împărţi între cei care au vocaţia succesorală. După cum spunea Simeon în discursul său la Corpul Legislativ cu prilejul lucrărilor pregătitoare ale Codului lui Napoleon din 1804 „îndată ce murim, toate legăturile care făceau ca proprietăţile să fie ale noastre se rup”. Instituţia moştenirii este un corolar necesar al dreptului de proprietate. Ea se justifică prin îndatoririle care se nasc între membri acelei celule sociale care este familia. Şi ce este mai esenţial în cadrul societăţii moderne decât familia… Poate şi din acest considerent, prin recunoaşterea acestor drepturi soţului supravieţuitor s-a avut în vedere cristalizarea poziţiei sale în cadrul familiei, pe de o parte, iar pe de altă parte s-a dorit evitarea tuturor aspectelor negative la care s-ar putea ajunge odată cu decesul celuilalt soţ. Dacă la început, drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor aveau un caracter defavorabil acestuia, în lumina prevederile actuale, dar mai ales în lumina prevederilor Legii nr. 319/1944, situaţia soţului supravieţuitor s-a îndreptat, iar actualmente poziţia acestuia în cadrul procesului succesoral este bine definită. Prin drepturile recunoscute de către lege, soţul supravieţuitor poate fi considerat, fără urmă de îndoială un adevărat membru al familiei, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate. Acest aspect se bazează pe faptul că averea fiecăruia dintre soţi este de obicei rodul muncii amândurora şi chiar dacă averea defunctului se datorează numai muncii sale, el n-ar fi putut să o agonisească, sau să o păstreze, fără spiritul de economie al celuilalt. Pretul nostru: Lei (Ron) 220.00
|
|
Efectele contractelor sinalagmatice - Rezilierea si Rezolutiunea
Contractele sinalagmatice formează o varietate de contracte des întâlnite şi foarte importante, întrucât se bazează pe interdependenţa obligaţiilor reciproce care se impune cocontractanţilor: „una din obligaţii depinde de cealaltă”. Datorită reciprocităţii şi interdependenţei obligaţiilor ce izvorăsc din acestea, contractele sinalagmatice au următoarele efecte specifice: excepţia de neexecutare, rezoluţiunea/rezilierea contractului şi suportarea riscului contractual. Excepţia de neexecutare a contractului poate fi invocată în situaţia în care, deşi una dintre părţi nu şi-a executat propria obligaţie, cere totuşi celeilalte să şi-o execute pe a sa. Partea căreia i se pretinde executarea obligaţiei poate să se opună invocând excepţia de neexecutare (excepţia de neîndeplinire a contractului), excepţie care este invocată în cadrul cererii celeilalte părţi şi are drept efect respingerea, paralizarea acesteia fără a fi nevoie de intervenţia instanţei de judecată. Deşi nu este consacrată expres într-un text de lege, totuşi excepţia de neexecutare apare implicit în unele dispoziţii ale Codului civil, cum ar fi în art. 1322, care arată că: „vânzătorul nu este dator să predea lucrul dacă cumpărătorul nu plăteşte preţul şi nu are dat de vânzător un termen pentru plată”. Excepţia de neexecutare este o instituţie eficace întrucât reprezintă, e de o parte, o garanţie pentru creditor, iar pe de altă parte, un mijloc de constrângere pentru debitor. Atunci când neexecutarea este imputabilă debitorului, creditorul poate să ceară fie executarea silită a obligaţiilor de către debitor, fie rezoluţiunea contractului (desfiinţarea contractului) şi eventuale despăgubiri. Pretul nostru: Lei (Ron) 280.00
|
|
Efectele contractului de mandatAvând în vedere însă, că mandantul împuterniceşte mandatarul să încheie acte juridice cu un anume terţ, ne aflăm în prezenţa a trei subiecte de drept civil, fapt pentru care efectele contractului se vor produce implicit şi faţă de acesta din urmă (nu însă şi faţă de alţi terţi, pentru care contractul este o res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest). Efectele mandatului între părţi se referă pe de o parte, la obligaţiile mandatarului, pe de alta, la obligaţiile mandantului
Aşadar, după cum se poate observa şi din conţinutul lucrării de faţă, datorită particularităţilor contractului de mandat, efectele acestuia sunt analizate atât între părţi (inter partes), cât şi faţă de terţul cu care s-a încheiat actul juridic preconizat. Pretul nostru: Lei (Ron) 180.00
|
|
Efectele divortului cu privire la bunurile comune ale sotilor
În principiu, dreptul de proprietate asupra unui bun sau a unei universalităţi de bunuri aparţine în mod exclusiv unei singure persoane. Ca titular al acestui drept, proprietarul exercită prin putere proprie şi în interes propriu toate atributele ce alcătuiesc conţinutul juridic al dreptului său de proprietate. Exercitarea atributelor recunoscute de lege proprietarului trebuie să se facă însă în conformitate cu legea şi regula de convieţuire socială. În ansamblul raporturilor juridice de proprietate, dreptul de proprietate comună constituie una din instituţiile juridice de seamă ale dreptului nostru civil, a cărui aplicare practică se întâlneşte tot mai frecvent în relaţiile dintre persoane, mai ales în perioada de după 1989. Dreptul de proprietate în devălmăşie constituie cea de-a doua formă sub care se înfăţişează dreptul de proprietate comună. Dreptul de proprietate comună în devălmăşie al soţilor este principalul drept de natură patrimonială ce intră în alcătuirea comunităţii de bunuri, constituind, împreună cu celelalte drepturi patrimoniale, baza materială a familiei şi căsătoriei. Atât dreptul de proprietate, cât şi celelalte drepturi patrimoniale ce alcătuiesc comunitatea de bunuri sunt afectate satisfacerii nevoilor comune ale căsniciei celor doi soţi. Prezenta lucrarea este consacrată cercetării problemelor fundamentale pe care le implică divorţul – ca modalitate de desfacere a căsătoriei, oprindu-ne în speciale asupra efectelor divorţului asupra bunurilor comune. Astfel, pe parcursul celor patru capitole am încercat o abordare cât mai completă pornind de la căsătoria în general şi divorţul ca mijloc de desfacere a acesteia, şi ajungând în final până la a arăta principalele aspecte pe care le implică procedura de judecată privind împărţirea bunurilor comune, având în vedere ultimele modificări în materie, intervenite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000. În capitolul II al lucrării am abordat unele aspecte privind bunurile soţilor, delimitând între cele două categorii – bunuri proprii şi bunuri comune, punând accentul pe acestea din urmă care de altfel, formează şi masa de împărţit la desfacerea căsătoriei prin divorţ. Pretul nostru: Lei (Ron) 230.00
|
|
Efectele nulitatii actului juridic civil
Aplicarea principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans, ca excepţie de la principiul repunerii în situaţia anterioară, nu a cunoscut o aplicare constantă în practică. Ţinând cont de acest context, este de datoria legiuitorului ca, preluând cele mai noi concepţii din doctrina şi practica judiciară a ţărilor mai avansate, privind cazurile de nulitate absolută şi relativă, principiile efectelor nulităţii etc., dar aplicându-le la condiţiile concrete din ţara noastră, să intervină, atunci când sancţionează nerespectarea condiţiilor cerute la încheierea unui act juridic civil, pentru a arăta care tip de nulitate este mai eficient şi ce efecte produce aceasta. Nu trebuie exclusă nici posibilitatea ca, într-un viitor Cod civil, să se încerce consacrarea legislativă a unei teorii generale a nulităţii. Sub aspectul acestor propuneri de lege ferenda, concluzionăm că trebuie să se ţină seama de aceste indicaţii, întrucât reforma juridică în acest domeniu a rămas în aval faţă de cerinţele actuale ale societăţii în ansamblul ei, fiind de neconceput tergiversarea unor iniţiative în acest sens, atâta timp cât se constată, atât la nivel de teorie, cât mai ales pe plan practic, existenţa unor concepte depăşite de realitatea actuală … Pretul nostru: Lei (Ron) 220.00
|
|
Faptul juridic licit ca izvor de obligatiiStructurat pe parcursul a şase capitole, studiul propus vizează o analiză exhaustivă a următoarelor fapte juridice licite ca izvoare de obligaţii: gestiunea intereselor altei persoane, plata lucrului nedatorat şi îmbogăţirea fără justă cauză. In primul capitol introductiv am avut în vedere unele noţiuni generale cu privire la teoria generală a obligaţiilor, în mod special reţinând atenţia noţiunea de obligaţie, importanţa şi clasificarea acestora, precum şi locul şi importanţa faptelor juridice ca izvoare de obligaţii. În Capitolul II al proiectului voi sublinia unele aspecte legate de noţiunea faptului juridic licit ca izvor de obligaţii, stabilind totodată importanţa faptelor juridice licite în rândul izvoarelor obligaţiilor. Astfel, aşa cum voi detalia, în categoria faptelor licite, izvoare de obligaţii, sunt incluse, potrivit doctrinei şi practicii judiciare, gestiunea de afaceri, plata nedatorată şi îmbogăţirea fără justă cauză. virtutea legii. În Capitolul III al lucrării este analizată, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic, instituţia juridică a gestiunii intereselor altei persoane. Plata lucrului nedatorat formează obiect de cercetare în cadrul Capitolului IV al proiectului, fiind detaliate aspectele legate de: noţiune şi sediul legal, condiţiile plăţii nedatorate, natura juridică a plăţii nedatorate, efectele plăţii nedatorate, regulile privind restituirea plăţii nedatorate şi termenul de prescripţie şi nu în ultimul rând, situaţiile şi cazurile particulare privind inexistenţa obligaţiei de restituire a plăţii nedatorate. 993 C. civ. În fine, în Capitolul V am avut în vedere analiza instituţiei juridice a îmbogăţirii fără justă cauză. Îmbogăţirea fără justă cauză constituie un fapt juridic licit - izvor de obligaţii, dezvoltat în doctrină şi în practica judecătorească, fără însă a avea o reglementare proprie în Codul civil. În partea finală a lucrării - Capitolul VI - sunt reţinute principalele concluzii cu privire la tema aleasă, fiind prezentate elementele esenţiale ale instituţiilor juridice analizate. Pretul nostru: Lei (Ron) 310.00
|
